START.EXE: „Bune practici în antreprenoriat”, cu trei invitați de marcă

A treia ediție a evenimentului online de carieră „Bune practici în antreprenoriat”, desfășurată în cadrul proiectului Start experiență – START.EXE, a fost – și o spun nu doar studenții implicați, ci și organizatorii și invitații – una de referință.

Vreme de aproape două ore, trei antreprenori de succes din domenii diferite le-au mărturisit studenților implicați în proiectul START.EXE parte din secretele care au stat la baza succesului în business.

Au participat, ca invitați, Anca CILIAC, fondator-coordonator al centrului educațional Happy Life Center și al brandului Costume Spectacol, Daniela COMAN, barista și co-creator Jassyro, și Nicoleta HRIȚCU, fondator Cuptorul Moldovencei și Glazurai.

 

Anca CILIAC: „Antreprenoriatul nu a fost o alegere în termeni pragmatici, ci o consecință a felului meu de a fi”

Cetățean profund implicat în comunitate, aceasta este caracterizarea care o definește cel mai bine pe Anca Ciliac. Deși a dezvoltat o afacere cu vibrații sufletești speciale, apreciată de toată lumea, de la copii la bătrâni – Costume Spectacol, aceasta nu s-a desprins niciodată de impulsul rodnic al dăruirii, al ajutorării prin educație, fiind coordonator al centrului educațional Happy Life Center.

Anca Ciliac a devenit un model de abnegație, un antreprenor de succes tocmai pentru faptul că a reușit acolo unde cei mai mulți eșuează – și-a transformat pasiunile în afacere.

Anca Ciliac se consideră un antreprenor de success doar prin prisma faptului că e fericită făcând ceea ce face. „Eu am reușit să transform pasiunile și ceea ce iubesc mai mult în ceea ce se numește afacere. N-am știut că lucrul acesta este asociat antreprenoriatului. Am început totul în joacă, pentru că așa m-au crescut părinții și datorez în special tatălui meu lucrul acesta. Am fost un copil extrem de curios, de liber să exploreze și fiind astfel, dar având și multe abilități pe care părinții m-au încurajat să le descopăr, antreprenoriatul a devenit pentru mine, adult fiind, o necesitate. Eu nu puteam să fac același lucru în fiecare zi, n-aș fi putut să fiu angajată într-un loc în care să fac unele activități repetitive, deci, pentru mine, antreprenoriatul nu a fost o alegere în termeni pragmatici, ci o consecință a felului meu de a fi”, precizează aceasta.

Pentru a înțelege formarea de bază a fondatoarei centrului educațional Happy Life Center și a brandului Costume Spectacol, trebuie precizat faptul că prima facultate pe care a absolvit-o a fost Medicina, apoi Artele plastice și, în final, Psihologia. „Bineînțeles, nu am avut o pregătire în domeniul antreprenoriatului, venind dintr-o perioadă în care educația financiară nu exista, nici nu exista acest termen, acest concept, în comunism. De fapt, nimic din ceea ce am trăit noi nu seamănă cu ceea ce trăiți voi, astăzi, ca studenți. Practic, banii veneau de undeva, nu trebuia să ai o performanță, nici măcar să lupți pentru locul tău de muncă, erai obligat doar să mergi la muncă. Practic, nu ne-a explicat nimeni de unde vin banii sau cum se fac banii”, adaugă Anca Ciliac.

Aceasta își amintește că a făcut primii bani în clasa a șasea, vânzând păpuși din material textil pe care le confecționa singură și pe care a continuat să le facă multă vreme după aceea. „Chiar și acum confecționez păpuși pentru un târg caritabil, dar pe cele din copilărie le-am comercializat întâia oară într-un fel de piață și s-au vândut ca pâinea caldă. Imaginați-vă că, pentru un copil de clasa a șasea, a fost ceva extraordinar să facă banii săi bani! Apoi, am început să fac felicitări, mărțișoare din plante uscate și multe altele… Era, totuși, o formă de antreprenoriat, o educație financiară făcută intuitiv și ușor, ușor m-am îndreptat către această zonă”, precizează creatoarea brandului Costume Spectacol.

Anca Ciliac susține că se află într-o zonă în care antreprenoriatul se întâlnește foarte des cu caritatea, deoarece, „dând din ceea ce facem și în primul rând din ceea ce suntem, putem crește la nivel de comunitate. Și nu ai cum să nu mulțumești Universului , Lui Dumnezeu – fiecare în ceea ce crede – pentru ceea ce ți se dă, decât așa. Iar de cele mai multe ori antreprenorii se implică în acest fel”. „Am transformat pasiunile și abilitățile naturale în businessuri. Am fost un copil foarte atras de latura artistică, de teatru, de artele plastic, de a face haine, costumații. La un moment dat, a venit naturală pentru mine dorința aceasta de a păstra poveștile și a le duce în viața de adult . Am devenit designer de costume de teatru și spectacol și în felul acesta aduc poveștile în viața reală. Lucrez în permanență cu copiii și… ce este mai frumos decât să lucrezi cu copiii?! În fiecare adult se ascunde un copil”, apreciază Anca Ciliac.

Aceasta susține că nu știa mare lucru despre business când a intrat în afaceri și învață în continuare despre toate elementele care definesc antreprenoriatul. „Nu am avut o educașie financiară, de marketing sau de management, iar de toate aceste lucruri m-am lovit făcând, am învățat așa foarte multe lucruri, doar că am învățat foarte multe lucruri greșind, mai precis luând decizii care s-au dovedit a fi păguboase. Nici nu înțeleg foarte bine cifrele, am doar așa, niște bun simț, intuiție, căci este normal să intre ceva și să iasă ceva, dar mă pierd în hârtii, în cifre, sunt foarte dezorganizată și acesta, recunosc, este un minus”, precizează fondatoarea brandului Costume Spectacol, îndemnând studenții ca atunci când se apucă de un business să se străduie să fiți organizați sau să aibă pe cineva care să-I poată organiza. „Mie asta îmi lipsește cu desăvârșire; am foarte multe idei, sunt foarte creativă, însă îmi disipez energia, de foarte multe ori, în multe direcții. Iar asta nu este foarte bine într-un business…” „Am muncit enorm, iar dacă aș povesti unui absolvent de Științe economice cum am început eu afacerea, probabil ar spune că nu este posibil așa ceva, pentru că, efectiv, am pornit nu de la zero, ci de la minus infinit. Nu aveam bani, făceam împrumuturi, erau CAR-urile, dar astăzi există oportunități fantastice cu fondurile europene, linii de finanțare de toate tipurile. Știam ce aveam să facem, dar ne lipseau posibilitățile financiare pentru a pune în practică acele lucruri. Astăzi, voi, studenții, trăiți într-o eră cu foarte multe avantaje pe care ar trebui să le exploatați”, a precizat Anca Ciliac, care le recomandă tinerilor ca, în perioada studenției, să absoarbă cât mai multe informații de la specialiști, să participe la wokshopuri de educație financiară, de marketing, pentru că „informațiile acestea rămân acolo, undeva și vă vor ajuta în momentul în care veți dori să începeți efectiv un business”.

Cât privește centrul educațional Happy Life Center, Anca Ciliac consider că „doar prin educație și pornind de foarte de jos putem avea un viitor mai bun, în toate domeniile”. „Centrul educațional a fost pentru mine ceva natural pentru că puteam da acolo tot ceea ce eram ca om, de la arte plastice, dezvoltare personală, ulterior art-terapie…”, adaugă aceasta.

Daniela COMAN: „Timp de doi ani, am vândut cafea la 4 lei și am vorbit de 10 lei!”

Daniela Coman vorbește cu mare pasiune despre Iassyro – businessul pe care l-a dezvoltat și alături de care s-a consacrat în afaceri, în lumea aceasta dură a antreprenoriatului. Trăiește fiecare cuvânt pe care-l rostește, adoră să povestească, nu se poticnește în deșeuri de idei sterile, are tâlc și, ce e mai important, are ce împărtăși audienței. O audiență care zâmbește captivată de povestea antreprenorială a Danielei, convinsă și ea, la un moment dat, definitiv, că tot succesul de care se bucură astăzi e o chestiune de detalii, de experiențe amestecate cu pofta de viață, condimentată – cum altfel? – cu o pasiune care nu dă semne că s-ar stinge vreodată.

Daniela Coman a intrat la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în urmă cu mulți ani și, în semestrul al doilea din primul an – pentru că avea „foarte mult timp liber” – s-a angajat la KFC. „Acolo am învățat ce înseamnă standard, organizare, curățenie în alimentația publică, mi-a plăcut foarte mult și cred că acolo am descoperit cât de mult mă pot implica în ceea ce fac. Țin minte că nu mă rezumam doar la job – eram casier și am învățat, pe rând, să fac ceea ce făceau ceilalți colegi, din curiozitate”, precizează Daniela Coman.

Următorul job a purtat-o pe Daniela, pentru trei ani, la Carrefour Felicia, loc în care, pe lângă faptul că și-a cunoscut soțul, a învățat „cam tot ceea ce este necesar pentru a manageria un magazin”. Și pentru că mai avea multe de învățat, a ajuns în Italia, unde a lucrat ca barista și unde s-a „îndrăgostit de meseria aceasta, datorită modului în care ei o practicau”. „A fost un pas dificil și țin minte că eram neliniștită la gândul că voi lucra într-un bar. Cum, eu să lucrez ca barista? Păi, eu sunt manager!, gândeam atunci și, din nefericire, mulți oameni încă gândesc astfel”, își amintește aceasta.

A mers apoi la Londra, unde a acumulat o experiență extraordinară în ceea ce privește comunicarea: „Acolo am lucrat ca ospătar și am învățat că oamenii pot avea Rolls Royce, să vină și să-l oprească în fața restaurantului, să plătească pentru parcare și apoi să stea de vorbă cu tine ca de la om la om, fără nici un fel de diferență de statut, social sau financiar”.

La final de 2011 s-a reîntors în România, de data aceasta în București, unde s-a angajat într-o multinațională. „Am stat aproape doi ani, dar efectiv am urât tot ceea ce am făcut acolo. Din 2012, în mintea mea și a soțului meu a început să încolțească dorința de a deschide un coffeshop, la Iași. Ne-am spus că noi ne pricepeam foarte bine să manageriem banii celor de la Carrefour, dar hai să vedem dacă putem să manageriem banii noștri. Așa am decis să deschidem ceva foarte mic. Și cum atunci când trebuie să se întâmple, lucrurile chiar se întâmplă, în prima mea zi de căutat am găsit spațiul Iassyro, care are 16 mp și o formă total atipică, într-o zonă fără mare vad comercial, căci la vremea respectivă Bulevardul Ștefan cel Mare era total uitat…”, precizează Daniela Coman, adăugând căIassyro a vrut să fie și un răspuns celor ce ne întrebau mereu ce mai căutăm pe aici, atâta vreme cât părinții soțului sunt în Franța, mama mea e în Italia…”

„Am găsit spațiul din prima. Două luni am renovat acel spațiu, am cheltuit foarte mulți bani – inutil, pe alocuri -, dar a trebuit să facem multe investiții. Pe 14 august 2014 am deschis! Timp de doi ani am vândut cafea la 4 lei și am vorbit de 10 lei! Am explicat ce înseamnă cafeaua de specialitate, pentru că suntem unul dintre primele coffee shopuri din țară, de cafea de specialitate. Ce este cafeaua de specialitate? Este ca și cum ai mânca o roșie în plin sezon. Cafeaua de specialitate are aciditate, are dulceață, are corpolență… Cafeaua bună trebuie să-ți creeze stare de bine, plăcere. Dacă îți bei cafeaua, te privești în oglindă și fața ta nu arată bine, cafeaua aceea nu este bună! Am vrut cumva să le arătăm oamenilor ce înseamnă cafea, să schimbăm percepția despre cafea, dar și despre meseria aceasta de baristă, de a lucra cu oamenii”, mărturisește Daniela Coman.

Aceasta are și unele sfaturi pentru studenții care se vor dedica antreprenoriatului: „Contractele sunt foarte bune atunci când nu te înțelegi cu omul. E necesar să ai un avocat, să-l plătești, să te ajute să-ți cunoști foarte bine drepturile”. „A avea o afacere implică foarte multă organizare, dar eu consider că mai mult decât orice trebuie să ai coloană vertebrală, să știi exact de ce te bagi în afacerea respectivă, ce impact vrei să ai, să fii foarte sincer, să nu vinzi ceva ce nu este autentic, adevărat și asta am vrut întotdeauna. Nu m-am gândit vreodată că aș putea fi antreprenor, ci pur și simplu un om care face ceea ce-i place și mă simt norocoasă că-mi pot impune și asuma anumite limite”, apreciază Daniela Coman.

Nicoleta HRIȚCU: „În antreprenoriat, suferința este simplă – ore multe, oboseală, efort, sacrificii…”

Deși a cunoscut faima de timpuriu și continuă să savureze, pe bandă rulantă, succesele unor dulci afaceri, cum sunt Cuptorul Moldovencei și Glazurai – Nicoleta Hrițcu te face să tresari când spune că este doar un antreprenor la început de drum.

Discursul său captivează prin forța argumentelor, dar, mai mult decât orice, printr-o sinceritate dezarmantă. Are satisfacția mereu trează a celui care s-a înscris în competiție, care a reușit să facă pașii corecți pe un drum ales cu grijă, însă mereu anevoios, primejdios. Dar are și puterea de a recunoaște că a intrat pe o piață în care i s-a făcut loc destul de ușor, „căci domeniul nu era aglomerat”.

Motivația sa în acest domeniu al antreprenoriatului a fost aceea de a construi ceva de care să fie mândră. „Bineînțeles, această dorință nobilă și frumoasă nu a venit din senin, ci a venit într-un moment în care mi-a ajuns cuțitul la os. Experiența mea de dinainte de a deveni antreprenor era una mediocră. Nu-mi găseam locul nicăieri și oriunde mă duceam eram un entry level, cu salariul minim pe economie, pentru că între timp am născut și doi copii și a trebuit s-o iau mereu de la zero. Lovindu-mă de aceste obstacole, ajunsă la ultima picătură, mi-am dat seama, la 30 de ani, că nu se mai poate așa, că e momentul să-mi asum riscuri și vreau să fac ceva așa cum cred eu că trebuie făcut, de la cap la coadă”, consideră Nicoleta Hrițcu.

Ideea businessului pe care îl manageriază astăzi i-a venit acesteia „de la o nevoie personală”, aceea de a mânca ceva bun, proaspăt, de calitate, pentru că avea copii și alăpta: „Știam toate cofetăriile din oraș, voiam ceva bun și nu găseam. Mi-am dat seama că nu e chiar atât de greu să faci ceva bun dacă folosești ingrediente naturale, dacă ai unele rețete speciale… și asta am făcut”. „Momentul în care am început afacerea aceasta era unul foarte bun pentru domeniul meu. Am simțit oportunitatea și am venit cu ceva proaspăt. Am venit cu tinerețea mea, cu creativitatea mea, cu onestitatea mea, cu curajul meu pe o piață în care se găseau mulți oameni în vârstă, fără studii superioare… Nu prea era o concurență reală atunci”, își amintește Nicoleta.

Astăzi, aceasta are, la firmele sale, peste 80 de angajați, tocmai ce a deschis al optulea punct de lucru, lucrează zilnic pentru cel puțin 1.000 de clienți și estimează că în acest an va avea o cifră de afaceri de 2 milioane de euro. „Lunar virăm la bugetul de stat, sub formă de contribuții și taxe, 30.000 de euro și sunt foarte mândră de rezultatele acestea, de echipa pe care o am, căci eu am fost singură doar la început”, spune aceasta.

Nicoleta Hrițcu consideră că antreprenoriatul este foarte provocator, că „definiția antreprenorului vine din capabilitatea unei persoane de a dezvolta foarte multe businessuri, de a avea o rată de succes destul de mare, deși este imposibil să nu ai și câte un eșec, din când în când, deși asta nu trebuie să ne sperie”… „Ne asumăm eșecurile, ne calculăm riscurile și mergem mai departe. Sunt un antreprenor cu rezultate remarcabile cu Cuptorul Moldovencei, ca și brand, dar îmi doresc foarte mult să dezvolt, pe parcurs, și alte afaceri care să aibă rezultate frumoase. Chiar am niște idei și mi-aș dori foarte mult să mă implic, pentru că sămânța de antreprenor este în mine, dar să fie ceva care să nu aibă tangență cu parte acesta de alimentație publică, ci să fie legat de feminitate, ceva frumos, elegant, rafinat, să miroase frumos, să nu miroase a plăcinte, să fie cu poezie, cu filozofie… Urmează să mă gândesc ce pot face eu în zona aceasta”, mărturisește Nicoleta Hrițcu.

Creatorul brandului Cuptorul Moldovencei are și multe sugestii pentru studenții de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, pe care ea însăși a absolvit-o și le este recunoscătoare profesorilor pe care i-a avut. „Cred că principalele caracteristici ale antreprenorilor sunt inițiativa și asumarea responsabilității, caracteristici pe care studenții le pot lucra din facultate. Să vă implicați în toate proiectele de interes pentru voi, voluntariat, proiecte extrauniversitare, să faceți mai mult decât vi se cere, să ieșiți un pic din zona aceea de confort, să faceți un efort pentru a face lucrurile la modul extraordinar. Să aveți curaj și curiozitatea, să căutați mentori, să vă înconjurați de oameni de calitate, străduiți-vă să folosiți timpul în mod frumos și constructiv. Apoi, este un cuvânt care mie îmi place foarte mult – pasiune. Sunt momente în care ești tentat să renunți și atunci intervine pasiunea pentru lucrul pe care-l faci. În antreprenoriat, suferința este simplă: ore multe, oboseală, efort, sacrificii. Toate acestea trebuie luate în calcul pentru că trebuie făcute. Iar lucrurile sunt mai ușoare dacă iubiți ceea ce faceți, altfel… nu prea sunt șanse. Găsiți zona în care excelați, iar dacă o descoperiți, mergeți într-acolo pentru a dezvolta competențe”, precizează Nicoleta Hrițcu.

Aceasta recomandă internshipurile, ca formă de dezvoltare personală, anunțând că dorește să creeze, la Cuptorul Moldovencei, un program prin care să încurajeze studenții să lucreze în firma pe care o manageriază, part time, pe diverse posturi: „În felul acesta ne împrospătăm echipa cu energie nouă, cu tinerețe, cu idei, dar dăm și din experiența noastră, iar studenții își vor putea face proiecte reale”.

* * *

Ediția a treia a evenimentului „Bune practici în antreprenoriat”, s-a încheiat cu tradiționala sesiune de întrebări și răspunsuri unde, ca de fiecare dată, timpul s-a dovedit a fi principalul inamic atât pentru studenți, cât și pentru invitați. Dar asta are mai puțină importanță acum, deoarece evenimentele de acest fel vor continua și pe parcursul anului viitor!