O nouă ediție a evenimentului „Drumul spre o carieră de succes” i-a adus, joi seara, față în față, deși în sistem online, pe mulți dintre studenții implicați în cadrul proiectului Start experiență – START.EXE cu trei dintre personalitățile de succes ale momentului. Este vorba despre Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Marius-Ioan Piso, președinte și director executiv al Agenției Spațiale Române, președinte al Comitetului ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extra-atmosferic (UN-COPUOS) și Niculina Karacsony, director adjunct în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași.
Interesați de multe elemente de noutate din domeniile de activitate ale invitaților, studenții nu au ratat ocazia de interacționa cu aceștia, întrebările lor aducând și mai multă atractivitate unei întâlniri pe care toți cei prezenți au convenit să o repete în momentul în care va fi ridicată definitiv cortina restricțiilor pandemice.
Mihai COVALIU: „Noi, românii, suntem foarte inteligenți, înzestrați cu foarte multe calități, dar ne lipsește calitatea de a lupta în echipă”
Președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, campion olimpic, mondial, european… Despre Mihai Covaliu se poate vorbi doar la nivelul superlativ. A acceptat pe loc să participe la Conferințele START.EXE, fericit că are ocazia să le vorbească studenților unei Universități în care a studiat, multă vreme.
„Mi-a venit acum în minte un vechi proverb japonez, care spune că în vârful muntelui Fuji poți să ajungi pe mai multe cărări. Cărarea mea a fost una plăcută și sunt printre puținii oameni norocoși care merg pe un drum foarte frumos. E un drum pe care m-aș întoarce oricând, dacă ar fi să o iau de la capăt, pentru că viața de sportiv îți oferă foarte multe momente plăcute, satisfacții, momente în care îți este pusă la încercare răbdarea, anduranța, priceperea, cunoștințele..”, a spus Mihai Covaliu. Acesta a precizat că și-a clădit pas cu pas această carieră, „una construită nu foarte ușor”. „Depinde ce carieră vrei să-ți construiești și cum vrei să parcurgi fiecare treaptă, cum vrei să urci pe fiecare potecă a acestui drum. Vedem astăzi exemple multe, unele mai puțin plăcute și nu i-aș încuraja pe studenți să le ia ca mode… Eu am adoptat o politică a pașilor mici, și recomand asta, fără să facem salturi care pot fi, uneori, mortale, ci mai degrabă să ajungă fiecare acolo unde își dorește. Fiecare are această responsabilitate de a-și alege drumul, de a fi responsabil de fiecare pas pe care-l face. De asemenea, este foarte important pe cine ai alături, pe cine te poți baza, sprijini”, le-a spus studenților Mihai Covaliu.
Acesta consideră că este foarte important să răsplătești încrederea celor care îți sunt alături, deoarece nu poți ajunge de unul singur în vârful muntelui. „Ai nevoie de oameni care să fie lângă tine și ai nevoie de profesori în fiecare zi a vieții tale, sub o formă sau alta. Îmi vine în minte un moment extrem de important, care, pentru mine, cel puțin, e foarte important, care m-a marcat, și anume întâlnirea cu mare actor Radu Beligan. Acesta a spus, în cadrul unui eveniment public, când toată lumea era curioasă asupra secretului succesului, a spus ceva deosebit de frumos și de înțelept, valabil în orice perioadă și în orice stadiu de dezvoltare personală, și anume că secretul succesului stă în a te găsi în permanență în starea de elev. Un lucru foarte important este acela de a nu lăsa pe nimeni să-ți spună că nu poți ajunge unde ți-ai propus, că nu-ți poți împlini visul. Aceste momente pe care le întâlnești, inevitabil, pe tot parcursul vieții, trebuie să te întărească, așa cum sabia se călește în oțel, iar o sabie de bună calitate se călește în timp, cu lovituri de ciocan, așa nu trebuie să ne ferim de momente grele, de situații mai puțin plăcute, să le acceptăm. Sunt provocări, am putea să greșim, dar să nu ne fie teamă”, a precizat fotul campion olimpic la sabie.
Mihai Covaliu le-a recomandat studenților să nu le fie frică de greșeală, pentru că au ce învăța și dintr-o greșeală, „iar ceea ce înveți de multe ori pe pielea ta, prin experiența personală, este ceea ce te călește, te face mai bun”: „Drumul nu este întotdeauna ușor, plăcut, dar la sfârșit, când vezi soarele deasupra norilor sau este senin și vezi priveliștea ce ți se deschide, îți dai seama de toată strădania ta. Mai este ceva, poate mai important și anume acel moment în care poți să oferi din experiența ta celor in jur, celor care au nevoie de un sfat, de un ajutor, de un umăr pe care să plângă, poate de încredere… Acel ciclu al vieții în care dacă ne dorim ceva și suntem dispuși să facem tot ceea ce e nevoie pentru a ajunge unde ne dorim, la sfârșit ne putem uita de jur împrejur și să fim cu inima împăcată că am făcut tot ceea ce a ținut de noi și că am ajuns acolo unde ne-am dorit, că a meritat tot ceea ce am făcut până în acel moment”, a mai spus Mihai Covaliu.
La final, răspunzând la una dintre multele întrebări adresate de studenți, președintele COR a ținut să menționeze că „românii sunt foarte inteligenți, înzestrați cu foarte multe calități, însă le lipsește calitatea de a lupta în echipă. „Lucrul în echipă e cel mai greu, dar aici vorbim de o soluție: e foarte important ca cel ce conduce echipa să aibă cunoștințe temeinice, de a-l pune pe fiecare membru al echipei acolo unde el poate performa”, a opinat Mihai Covaliu.
Marius-Ioan PISO: „Singurul lucru pe care nu-l pot face roboții este inovarea”
Mihai Ioan Piso, unul dintre specialiștii de top, în domeniul astronomiei, la nivel mondial, s-a declarat extrem de fericit pentru oportunitatea de a împărtăși din experiența sa studenților Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, el însuși fiind un produs al acestei Universități, unde a urmat un doctorat.
Acesta consideră că domeniul spațial, spre deosebire de cel sportiv, e foarte depersonalizat, deoarece lucrează foarte mulți oameni pentru același lucru, în intervale de timp diferite, în zone geografice diferite, meserii diferite, „dar reușesc în a asambla un obiect cu care să ajungă pe un satelit al planetei Jupiter, de exemplu”.
„Acum vreun deceniu am asistat la primul contact al misiunii Roseta, care era o cometă. A fost un obiect care a zburat vreo zece ani înainte pentru a atinge o cometă îndepărtată din sistemul solar, obiect proiectat tot cu vreo zece ani înainte, ceea ce înseamnă că tehnologia de pe el avea vreo două decenii vechime. Țin minte că am discutat cu inginerul care a proiectat un anumit element, care era pensionar de vreo 6 sau 7 ani și era fericit, iar noi pe lângă el fericiți că s-a atins scopul, că toate acestea au fost realizate de echipe de oameni bine coordonate și foarte bine motivate individual, care au lucrat coerent”, și-a început pledoaria Marius-Ioan Piso.
El a mărturisit că, pe când avea vreo 10 ani, și-a stabilit un scop: „Să ajung pe altă stea, să reușesc cumva să fac ca în timpul vieții să pot ajunge acolo – o fixasem deja, era steaua cea mai apropiată – Proxima Centauri, și am avut mereu în minte acest scop. Din acest motiv am studiat teoria relativității, apoi am urmat un doctorat în structuri de spațiu-timp, iar asta m-a dirijat. Am avut o surpriză fantastică în urmă cu un deceniu, când l-am cunoscut pe Buzz Aldrin, al doilea om care a ajuns pe Lună, al doilea care mai e în viață, primul acum, după dispariția lui Neil Amstrong. La un moment dat, la un congres, Buzz a prezentat Alfa Centauri cu Proxima Centauri și a spus: uite, aici trebuie să ajungem! Ce vreau să spun este că păstrarea unui scop pe termen lung și foarte lung e un secret care îți permite să te calibrezi, să apreciezi ce ai făcut, îți permite să fii obiectiv cu tine, îți dă niște parametri de performanță. Îți dă un scop, iar în momente dificile te poți întoarce la ceva care este solid, construit, care este al tău”.
Fizicianul consideră că „zona aceasta spațială nu este o știință, este un summum de activități, începând de la cea mai fundamentală fizică până la drept – dreptul spațial, care este, în acest moment, o meserie în top, poate cea mai bănoasă din domeniu”. „Aici ai posibilitatea – și este singura șansă vizibilă – să ieși de pe planetă. Când ai o meserie în care studiezi cum arată spațiul timp, în care încerci să înțelegi cât de cât cum arată universul, ai un avantaj mare… Pământul e un fel de stație spațială în care ai, evident, astronauții, care trăiesc într-un sistem de menținere a vieții, cu o atmosferă foarte bine reglată, foarte fin, care e ținută de niște câmpuri magnetice – în afară de cea gravitațională – într-un echilibru foarte sensibil”, a spus Marius-Ioan Piso.
Domeniul acesta spațial este, în opinia omului de știință, „unul în care tinerii pot să reușească, în primul rând pluridisciplinar”. „Noi avem, în țară, un program spațial bun, o Agenție Spațială care e cea mai veche și mai mare din Europa de Est, cu cea mai mare influență. Avem o strategie care se numește 3S, elaborată de câțiva ani – primul vine de la știință și tehnologie, al doilea S înseamnă servicii, din punct de vedere spațial, iar al treilea S vine de la securitate. La noi în țară lucrează în acest domeniu aproximativ 1.200 de specialiști, oameni calificați în domeniul spațial, în diferite proiecte spațiale, care nu sunt puține. Încercăm să facem câteva lucruri cu care să fim cei mai buni din lume și sperăm că am reușit asta, după 30 de ani de eforturi… chestiunea asta m-a costat pe mine cariera științifică, dar a meritat efortul”, a ținut să spună Marius-Ioan Piso.
Un tânăr care vrea să lucreze în acest domeniu o poate face mult mai ușor. „Când ești în România ai unele avantaje: câștigi mai bine decât unul care lucrează în Franța sau Germania, la modul puterii de cumpărare. Apoi, ai ceea ce se câștigă mai greu într-un alt stat european, ai posibilitatea de a deveni lider, deoarece inițiativa este apreciată, lucrurile fiind la început, leadership-ul fiind foarte important și foarte greu de obținut în lume. Când ești sportiv foarte bun, de exemplu, ai șanse, la modul individual, însă în zona de știință, importantă e echipa. Aici nu mai există individualități. Mesajul meu este că zona aceasta pe care o creăm, care există, de fapt, e un fel de lume paralelă. Agenția Spațială Europeană, unde suntem membri, aduce facilități pentru tineri, există programe la care ai acces, nu vorbesc de astronauți – acestea sunt vedetisme, – vorbesc despre studii, despre proiecte în care poți să lucrezi. Oamenii nu sunt făcuți să fie roboți, ci să gândească, să aibă satisfacții din această gândire, prin faptul că ei pot să aprecieze unele lucruri, să le dezvolte”, a mai spus fizicianul, concluzionând că, din fericire, „criza cu care ne confruntăm în ultima vreme, cu lucrul fizic și online, a accelerat inteligența artificială”. „Rezumativ, funcționarii vor fi mai puțin utili într-un timp destul de scurt. Activitățile repetitive vor fi foarte repede eliminate, dar singurul lucru pe care nu-l pot face roboții este inovarea, adică arta și gândirea, și atunci trebuie să vă gândiți foarte serios la asta, să vă alegeți ceea ce veți învăța”, i-a îndemnat pe studenți Marius-Ioan Piso.
Niculina Karacsony: „UAIC și domeniul public al serviciilor sociale sunt cei doi piloni pe care mi-am construit cariera”
Niculina Karacsony este, din anul 2010, director general adjunct în cadrul Direcției Generale, doctor în sociologie, cu o carieră de aproape trei decenii în domeniul asistenței sociale, „drum făcut pas cu pas, cu multă voință, răbdare și autodeterminare”.
„Drumul ni-l alegem noi, dar, de multe ori, drumul este cel care ne arată calea potrivită pentru noi și pentru viitorul nostru. Pentru mine, drumul în viață a pornit din mediul rural, unde m-am născut și am crescut și vreau să subliniez acest lucru pentru că poate fi un punct de plecare pentru mulți dintre studenții Universității Alexandru Ioan Cuza, pentru că știm cu toții că școala este la fel de valoroasă și trebuie să o valorificăm indiferent unde o facem. Ne raportăm la anumite principii, știm ce ne dorim în viață sau ne raportăm la ceea ce ne dorim, iar dacă ne alegem calea bine și suntem motivați să ajungem în vârful muntelui, vom ajunge, indiferent de unde plecăm”, a precizat Niculina Karacsony.
Deși se afla, în momentul căderii cortinei de fier din România, a regimului totalitar, „în derută, deoarece tot ceea ce era predestinat pentru tinerii din vremurile respective se dărâmase în decembrie 1989”, Niculina Karacsony și-a dorit să plece mai departe de locurile natale, nu pentru că nu i-ar fi plăcut, ci pentru că își dorea mai mult pentru sine. „Așa am ales Iașul pentru studiile universitare și am ales Universitatea Alexandru Ioan Cuza, un ideal pentru mine, pentru că puțini tineri din satele românești ale acelor vremuri ajungeau să parcurgă o carieră de formare, cu studii superioare, deoarece le era destul de greu celor din mediul rural să-și susțină copiii în învățământ, mai departe… Mă îndreptam oarecum către profesiile de cadru didactic, medic, judecător… acestea erau visurile mele. Dar m-am gândit și la oportunități, cât de realistă sunt și câte șanse aș putea avea și studiind lista de oferte ale Universității, am făcut o analogie că aș putea fi cadru didactic și medic în același timp. Asta dacă aș alege domeniul psihologie, deoarece aș putea fi un medic pentru suflete, dar în același timp un bun consilier și persoană cu resurse pentru cei care au nevoie să-și dirijeze oarecum anumite momente ale vieții. Am fost admisă la Facultatea de Filosofie, dar nu la prima opțiune a mea – psihopedagogie specială, ci la cea de-a doua – asistență socială. N-am fost chiar atât de fericită, chiar dacă cei din jurul meu se bucurau de admiterea mea. Spun acestea studenților pentru a avea încredere și în destin”, a precizat Niculina Karacsony.
Ulterior, studentă fiind și făcând practică de specialitate, aceasta a descoperit domeniul asistență socială, pe care nu-l cunoștea și nu știa cu ce se poate asocia: „Mi-am dat seama că nu alegerea mea era cea potrivită, ci ceea ce s-a întâmplat este ceea ce mi se potrivește și este drumul pe care trebuie să-l urmez cu multă determinare”.
A debutat în cariera profesională în 1995 și a parcurs, ierarhic, toate treptele, „de la cel mai de jos nivel al asistenței sociale”, toate zonele de promovări profesionale. „Aș putea spune că UAIC a fost pentru mine ceea ce sportivii numesc tripla. Absolvind asistența socială, mi-am dat seama că nu e suficient lucrând și practicând, trebuie să te perfecționezi continuu. Am urmat studii în domeniul dreptului, pentru că trebuie să-mi stabilesc granițele, unde-mi permite legea să activez și să cunosc și mai bine drepturile oamenilor pentru care aș putea deveni sursă și resursă de ajutor, apoi u urmat studiile doctorale, pe care le-am considerat absolut necesare pentru a-mi dezvolta toate abilitățile și competențele necesare, pentru a-mi întregi cunoștințele și pentru a-mi consolida oarecum drumul în cariera profesională. Deci, Universitatea Cuza și domeniul public al serviciilor sociale din România sunt cei doi piloni pe care eu mi-am construit cariera profesională”, a mărturisit Niculina Karacsony.
Aceasta este fericită că poate fi astăzi de ajutor celor care au intrat în dificultate și că are oportunitatea de a întâlni, în activitatea sa profesională, studenți. „DGASPC ar putea fi o resursă pentru actualii studenți ai Universității Cuza, fie pentru aplicațiile practice la facultățile pe care ei le parcurg acum, fie pentru aparatul nostru propriu. Fie că practica de specialitate ar putea deschide orizonturi studenților și ar putea ști ce drum să aleagă atunci când vor absolvi cursurile, fie că pot să acceseze, prin voluntariat, activități practice prin care își pot îmbunătăți abilitățile și competențele studiate și exersate la practica de specialitate. Tot instituția pe care o reprezint poate deveni o resursă pentru cei care doresc să facă cercetare și să aplice practic diverse studii pentru licență, lucrări de dizertație sau lucrări doctorale. Nu în ultimul rând, DASPC poate fi un bun angajator pentru viitorii absolvenți ai UAIC și ne-am bucura să ne putem folosi de expertiza cu care ei ar putea să vină din domeniul modelelor teoretice actuale în domeniile lor de pregătire”, a spus Niculina Karacsony, concluzionând că succesul în activitatea profesională vine prin muncă, prin pregătirea continuă, printr-o perseverență în tot ceea ce faci, printr-o autoevaluare obiectivă. „Succesul vine din empatia față de beneficiarii serviciilor tale, de disponibilitatea pe care o ai vizavi de ceea ce trebuie să faci pentru grupurile țintă și de altruism. Trebuie să știm că valoarea noastră vine din valoarea echipei pe care o avem”, a opinat Niculina Karacsony.
