SDL

Sursa foto.

Bine te-am regăsit. Vom discuta astăzi despre un concept foarte interesant legat de învăţare, care poate fi considerat una dintre consecinţele pasiunii pentru învăţare: conceptul de Self Directed Learning (SDL). Da, ştim că avem şi în limba română cuvinte, dar parcă “Învăţare Auto-Dirijată (ÎAD)” – nu sună chiar la fel de bine; şi nici măcar conceptele înrudite – cum ar fi “autodidacticism”, “învăţare autonomă” sau “autoeducaţie” nu sunt prea atrăgătoare.

Concret, SDL înseamnă că tu eşti cel care alege, organizează şi evaluează ceea ce înveţi; iar activităţile acestea de învăţare pot avea loc oricând, oriunde, folosind orice fel de metode şi la orice vârstă. ACESTE idei sunt însă foarte atrăgătoare, indiferent ce nume ar purta – cel puţin nouă ne sunt foarte dragi; iar dacă ai ajuns să faci acest exerciţiu, punem pariu că şi ţie!

Astfel, exerciţiul de astăzi te invită să te gândeşti la cel puţin două situaţii din viaţa ta când ai folosit SDL (ai învăţat – ce ai vrut tu, pentru că ai vrut tu şi cum ai vrut tu). Situaţiile se pot referi la lucruri cât de mici (nu e musai să fi învăţat de unul singur limba portugheză până la nivelul la care ai ajuns traducător autorizat; dar dacă ai aşa o poveste, spune-ne-o şi nouă!). De asemenea, dacă ai fost miercuri la Biblioteca Vie, te poţi referi la acea experienţă. 

Când ţi-au venit în minte, descrie-le pe scurt.

Apoi fă o listă cu cel puţin 25 de motive pentru care să te împrieteneşti la cataramă cu acest tip de învăţare.

Atât. Pentru astăzi ajunge. Să ai o zi minunată!