Poveste. De Cezar-Gabriel Ciortescu

Am absolvit Institutul de Marină Civilă Constanța în anul 1997, moment la care rămăseseră doar 3 companii românești de navigație pe piața de specialitate. Accesul în cadrul acestora era unul foarte dificil din cauza numărului tot mai redus de nave, îndeosebi pentru cei din rândul cadeților sau stagiarilor, care nu aveau decât o diplomă de studii și niciun an de experiență.

A existat totuși o companie din Londra care accepta cadeți pe un salariu mai mult simbolic, cu 14 proiecte practice de făcut la bord, în timp de 7 luni. În urma realizării acestor proiecte, dacă ele erau evaluate pozitiv de către comandantul navei, cadetul era promovat în companie la cel mai mic rang de ofițer, ofițerul III de navigație. Așa a început viața mea profesională de navigator: pe un vapor vrachier, cu doar câteva cărți de la facultate în bagaj, din Rotterdam, cu vreo câteva escale în Europa, apoi Orientul Mijlociu, până la promovare la bord în Richard’s Bay – Africa de Sud.

De aici au urmat nenumarate voiaje care au marcat diferite etape în evoluția mea profesională: ofițer III în 1998, ofițer II de navigație în 2000, căpitan în 2001 și în 2005, la vârsta de 31 de ani, am obținut brevetul de comandant în România și pe cel echivalent, de Master, în Marea Britanie.

Că profesia de navigator este una specială sau nu, rămâne să hotărâți dumneavoastră, cei care mă “citiți”.

Cred însă că puține profesii îți oferă o perspectivă atât de complexă asupra lumii. Poziția de comandant presupune, dincolo de studiu în domenii precum navigație, meteorologie, astronomie, fizică, oceanografie, ambarcațiuni nautice sau trigonometrie sferică, abilități de comunicare interculturală în cadrul unei companii multinaționale, capacitate de a lua decizii în situații extreme, precum și cunoștințe solide de management al navei.

În paginile “cărții vii” veți descoperi motivele pentru care un comandant de navă ajunge să se stabilească la Iași, să acceadă la titlul de doctor în economie și, mai ales, măsura în care cele două domenii – navigația și economia – se pot intersecta la un moment dat, rezultatul fiind unul cel puțin interesant.