Willpower

 

Bună dimineața!

Ne apropiem de finalul celei de-a doua săptămâni dedicate autocontrolului ca trăsătură pozitivă de caracter, dar și temperanței ca valoare.

Un moment cât se poate de potrivit pentru o nouă recomandare de carte.

Așadar, astăzi, ca exercițiu, te provocăm să cauți și să (începi să) citești Willpower. Rediscovering our greatest strength. Este vorba despre un volum de Roy Baumeister și John Tierney care îți va oferi o perspectivă științifică asupra voinței și autocontrolului, una care s-ar putea să te șocheze, mai ales dacă ai auzit de nenumărate ori cât de importantă este stima de sine.

Ca să-ți faci o idee, iată mai jos una dintre concluziile lui Baumeister (el însuși un fost promotor al stimei de sine): “After all these years, my recommendation is this: Forget about self-esteem and concentrate more on self-control and self-discipline. Recent work suggests this would be good for the individual and good for society – and might even be able to fill some of those promises that self-esteem once made but could not keep”.

Cu mulțumiri Școlii de Psihologie pentru inspirație!

Atât, pentru astăzi ajunge. Să ai o zi minunată!

Sursa foto.

Raţiune şi simţire

Bună dimineaţa!

Îţi propunem astăzi un exerciţiu de week-end pe tema prudenţei, aşa cum, probabil te aşteptai.

Este vorba de această dată de o recomandare de carte.

Astfel, deşi probabil ai trecut de vârsta de 15 ani – vârstă la care această carte se citeşte cu sufletul la gură, poţi (re)citi oricum “Raţiune şi simţire” de Jane Austen (căci despre ea este vorba în exerciţiul de astăzi) – cel puţin pentru a urmări cum se manifestă trăsătura de caracter a săptămânii: prudenţa.

Promitem o lectură elegantă, presărată cu ironie, dar şi cu sensibilitate, despre vremuri de altădată şi sentimente valabile şi în prezent.

Iar dacă te grăbeşti (şi vrei să-ţi termini exerciţiul chiar în cursul zilei de astăzi!), mai există o variantă: să urmăreşti ecranizarea.

Nu că nu ar fi vorba despre un film care a câştigat un Oscar, un premiu BAFTA şi un Urs de Aur în cadrul Festivalului de la Berlin…

Orice decizie ai lua, îţi dorim să te bucuri de ea.

Să ai o zi condimentată cu Jane Austen şi bineînţeles, cu prudenţă!

Triburi

Exerciţiul de sâmbătă pe tema leadershipului nu poate ocoli o (nouă) recomandare de carte. Apropo, în caz că te întrebi, răspunsul este da, am citit aceste cărţi pe care ţi le recomandăm. Ţi le recomandăm tocmai de aceea.

Aşadar, recomandarea de carte de astăzi este Triburi a lui Seth Godin.

Nu ştim dacă ţi-a picat în mână ceva scris de el până acum (doar la noi mai sunt traduse încă vreo şase în afară de “Triburi”) sau dacă l-ai văzut vreodată într-o prezentare TED.

Seth Godin este un tip carismatic, inteligent şi amuzant, dar foarte hotărât care vorbeşte despre marketing, despre internet şi felul în care schimbă el vieţile oamenilor, vorbeşte despre idei.

Dacă vrei să arunci un ochi pe ceea ce scrie, ai aici link spre blogul lui.

Dar tot farmecul constă în felul în care vorbeşte Seth Godin despre toate acestea. Iar dacă vreo să te convingi înainte să citeşti cartea, ai o prezentare TED despre “Triburi” aici.

Iar la final, două vorbe de la BusinessWeek:

Seth Godin a scris o carte nouă şi, spre bucuria noastră, este despre leadership. “Triburi” este usor de citit, scurta, cu povesti fascinante si cu idei care ne pot ajuta.”

Sursa foto.

Evoluționist vorbind

Bună dimineața!

Începem astăzi a doua săptămână dedicată dreptății ca trăsătură pozitivă de caracter.

Am vorbit mult săptămâna trecută despre nedreptate – privită din ambele sensuri. De altfel, dacă te gândești bine, sigur îți amintești și tu vreun copil de nici patru ani (poate tu însuți la vârsta aceea?) strigând din toți rărunchii “dar NU E DREEEPT!”. Se pare că noțiunile acestea de dreptate și nedreptate sunt adânc înrădăcinate în țesătura ființei noastre, atât de adânc încât până și liga mică știe ce înseamnă (deși nu se poate spune același lucru despre alte noțiuni).

Și acum întrebarea din spatele exercițiului de azi: de ce crezi că se întâmplă așa? De ce crezi că este atât de importantă ideea de dreptate pentru rasa umană, încât am construit un întreg sistem menit să o apere? De ce crezi că presiunea socială este atât de mare pentru un comportament echitabil, încâ de multe ori ea influențează comportamente mai ceva ca justiția?

Care ar putea fi rostul dreptății (și nedreptății) – dacă privim din perspectivă evoluționistă?

(Nu, nu îți vom da noi răspunsul. Ceva indicii poți găsi totuși în lucrările lui Robin Dunbar, specialist în psihologia evoluţionistă și coordonatorul Grupului de Neuroştiinţe Sociale din cadrul Departamentului de Psihologie Experimentală de la University of Oxford. Cartea lui, “De câți prieteni a nevoie?” a fost publicată de curând la Editura Litera în colecţia IQ 230).

Ups, am făcut o nouă recomandare de carte. Dar numai pentru că e foarte interesantă. Și pentru că are legătură cu întrebarea exercițiului de azi. Și fiindcă, ei bine, “IQ 230” (un nume pentru curioși: Tao Terrence).

Să ai o zi minunată!

Sursa foto.

“E bine să ai putere, dar e și mai bine să n-ai nevoie de putere”

Bună dimineața!

Exercițiul de astăzi pe tema dreptății vine cu o (nouă) recomandare de carte. Vorba aceea, nu-ți mai recomandasem ceva bun de citit de pe la… inteligența socială.

Așadar, pentru astăzi, ca exercițiu, te invităm să găsești (la librărie, la bibliotecă, în colecțiile de cărți gratuite sau la Centrul de Carieră) și să citești o biografie a unuia dintre oamenii a căror poză o găsești în dicționar în dreptul cuvântului “dreptate“. Și a cuvântului nedreptate, dacă luăm în calcul toate nedreptățile pe care le-a trăit de-a lungul vieții, dar să nu-ți stricăm surpriza.

Vorbim despre Mahatma Gandhi.

Traduse în limba română sunt două volume scrise de către Jose Freches (“Gandhi. Sunt un soldat al păcii” și “Gandhi. Și India va fi liberă!“) apărute la Editura Alfa.

Cele două volume ale lui José Frèches aparţine speciei literare a romanului istoric, care se potriveşte perfect vieţii elaborate, revoluţionare şi tumultoase a lui Mahatma Gandhi.” – aflăm dintr-o recenzie a biografiei amintite.

Primul volum se concentrează pe aspectele care l-au determinat să devină eliberatorul Indiei de sub ocupaţia engleză, în timp ce volumul al doilea se concentrează pe activitatea lui spre independenţa şi autonomia spirituală a Indiei, de la venirea sa definitivă din Anglia până la moartea survenită 34 de ani mai târziu – ne informează aceeași recenzie.

Citim despre Gandhi, așadar, pentru a înțelege mai bine tema dreptății.

Iar la final, încheiem așa cum am început, adică lăsându-te în compania cuvintelor lui: „Aş vrea atât de mult ca dragostea să triumfe, ca rasa umană să înceteze să se mai extermine!”. Și cam atât.