Ediția a XVI-a – Biblioteca Vie

Miercuri, 9 decembrie 2015, la Librăria Orest Tafrali din corpul A al Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, studenții UAIC s-au întâlnit și au discutat față în față cu profesioniști, în cadrul unui eveniment tip „Biblioteca Vie“ (metodă de educație nonformală), organizat de echipa Centrului de Carieră al Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Profesioniștii invitați (poveștile acestora pot fi citite accesând linkurile atașate numelor de mai jos), deveniți ”cărți” în Biblioteca vie, au fost:

 

Andrei Popa – Area Sales Manager, Tymbark Maspex România.

Diana Păiuş – Manager Zonal al Fundației Serviciilor Sociale Bethany.

Octav Pintilie  Manager Echipa Software, Continental Automotive România, Iași.

Ramona Popa – Specialist Resurse Umane, compania Optymyze.

Sînziana Repede  Assistant for the Location Manager, Continental Automotive România, Iași.

 

Fotografiile de la eveniment pot fi găsite pe pagina noastră de Facebook.

Poveste. De Octav Pintilie

Octav este o carte despre optimism şi voie bună. Octav este o carte despre îmbinarea dintre rolurile de management şi membru permanent în echipa CSR (Corporate Social Responsibility), despre echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală.

Informal, ocup, de anul trecut, poziţia de comunicator extern CSR, ceea ce înseamnă că gestionez comunicarea cu partenerii externi ai proiectelor dezvoltate în cadrul companiei din care fac parte. Practic, rolul meu presupune ca uneori să dau veştile bune şi alteori pe cele mai puţin bune.

De asemenea, identific, în mediul local, partenerii potriviţi pentru proiectele propuse de echipa noastră (dintre ONG-uri şi instituţiile statului) şi, în sens invers, modalităţile de susţinere şi promovare ale proiectelor partenerilor noştri externi. Menţinerea unei comunicări permanente între partenerii noştri şi echipă este o provocare şi, în acelaşi timp, una dintre reuşitele mele cele mai mari ca şi voluntar.

În timpul liber sunt, de asemenea, implicat într-o serie de iniţiative sociale din comunitatea locală.

Vă ştept să „citim“ împreună despre toate acestea şi despre multe altele.

Poveste. De Sînziana Repede

Sunt o carte despre daruri, zâmbete, susţinere, proiecte reuşite, speranţă, entuziasm, energie pozitivă şi multe alte ingrediente pe care uneori şi eu aştept să le descopăr.

Povestea a început acum 3 ani jumătate când am preluat echipa de voluntari CSR (Corporate Social Responsibility) a companiei în care lucrez după mai puţin de jumătate de an de la angajare. M-am întrebat, de multe ori, în primele luni, dacă a fost alegerea potrivită. Absolvisem Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul UAIC, specializarea Finanţe-Bănci şi urmasem, mai apoi, studiile de Master în Bănci şi Pieţe Financiare. Mi-am dedicat primii 3 ani din carieră consultanţei în domeniul proiectelor finanţate prin fonduri europene şi vânzărilor directe din telecomunicaţii, fără să am nici un contact conştient cu lumea proiectelor sociale, a ONG-urilor locale, a campaniilor din Iaşi sau din România.

3 ani mai târziu, nenumărate ore de studiu a mecanismelor de fundraising şi a politicilor de responsabilitate socială a marilor corporaţii şi după mai mult de 80 de proiecte de responsabilitate socială implementate, răspunsul a devenit simplu – a fost alegerea perfectă. CSR-ul m-a ajutat de nenumărate ori prin provocările sale în formarea ca profesionist şi  mi-a dăruit sentimentul de împlinire ca voluntar.

Cred că putem schimba ceva în comunitatea din care facem parte dacă acţiunile noastre vin din inimă. Împreună reuşim să dăruim din ce în ce mai mult de la un an la altul şi, odată cu activitatea noastră, creştem şi noi ca voluntari, dar mai ales ca oameni. Astăzi ştiu sigur că fac ceea ce trebuie şi că secretul proiectelor reuşite stă în pasiunea şi entuziasmul pe care le pun în proiectele noastre, dar mai ales în oameni şi în dorinţa lor de a oferi celor din jur măcar o parte din ceea ce au primit.

Aşadar, la sfârşitul zilei, singura întrebare rămâne – ce pot face EU pentru a ajuta cât mai mult comunitatea din care fac parte?

Poveste. De Andrei Popa

Sunt absolvent al Universității „Petre Andrei“ din Iași, Facultatea de Economie, specializarea Managementul Turismului, Comerțului și Serviciilor. Am trecut prin mai multe specializări în timp, neștiind exact ce mi se potrivește. Am aflat asta abia după ce am început să lucrez în cadrul companiei Kandia Excelent. Am început în vânzări și lucrez în continuare în vânzări, însă ramura marketingului perfect tangențial cu vânzările mi-e cea mai dragă. Pentru că mi-e drag să scriu, să colorez, să văd viața plină de optimism așa cum este, de altfel, ea. În timpul petrecut în cadrul Kandia Excelent, am gândit și implementat două proiecte de marketing care au avut succes în rândul consumatorilor. Așa că am continuat și la Tymbark.

La Tymbark am început să scriu multe povești frumoase, despre copii, despre ursulețul Tedi, în general, despre evenimente targetate de tineri. Și de aici am început să dezvolt. Așa că proiectele au crescut și s-au înmulțit.

În 2014 s-a născut ideea proiectului „Zâmbește! Ești Pagini din Poveste!“. Proiectul a fost gândit pentru copilașii care-și doreau de la Moș Crăciun un sac de cartofi și un tacâm de pui, pentru copilașii care aveau pe masa de sărbători doar o turtiță, pentru copilașii care știau că jucăriile sunt acele lucruri minunate pe care doar alții copii le au, acele lucruri frumoase care sunt în vitrina magazinelor. Așa că am coborât din vitrină pentru ei, copiii care-și doresc un lucru minunat. Ei vor să ajungă ca mine și ca tine, Oameni Mari. Și sunt sigur că peste ani, ne vor întâlni pe stradă, ne vor strânge în brațe și ne vor șopti: „Îți mulțumesc că m-ai ajutat să ajung ca tine, Om Mare!“.

În 2015 m-am înscris într-un ONG – JCI și, împreuna cu ei, proiectul „Zâmbește! Ești Pagini din Poveste!“ a câștigat un trofeu la Conferința Europeană de la Istanbul și a fost înscris în Golden Book 2015, la Dublin, în septembrie.

Motivația și mulțumirea mea și a echipei cu care lucrez la fiecare proiect nu ține de premii sau motivări financiare. Noi iubim copiii și zâmbetul lor sincer când îi ajutăm. Pentru că să fii copil înseamnă să fii atât de mic încât spiridușii să îți șoptească povești la ureche, înseamnă să ai puterea să transformi bostanii în calești și șoriceii în cai năzdrăvani, pentru că fiecare copil păstrează în suflet o inimă bună.

Așa că dacă vă place să vă împlicați în evenimente, vă plac culorile, formele, cuvintele, vă încurajez să urmați un drum al marketingului, care înglobează tot ce mintea voastră visează. Știu că aveți vise frumoase și visele voastre trebuie spuse tuturor prin ceea ce puteți crea.

Am 32 de ani și sunt tatăl a doi copii minunați. Un job trebuie să însemne pentru voi pasiune și drag de ceea ce faceți. Dacă îl veți face doar pentru bani și beneficii, viața voastră își va pierde din culoare și formă. Când faci ceea ce îți place și îți mai și iese, te umpli de energie, iar când ai un job doar pentru că așa trebuie, doar pentru bani sau n motive, acel job te va seca de energie. Alege înțelept! Și am încredere că voi veți alege așa cum meritați și așa cum ați contruit visul. Alege un vis, nu un job!

Poveste. De Ramona Popa

Sunt absolventă a Facultății de Biologie din cadrul Universității „Al.I. Cuza“ dim Iași. Am urmat cursurile specializării Biologie-Geografie pentru că am fost întotdeauna atrasă de natură, în special de păsări. Copil fiind, puneam capcane în curtea bunicii și urmăream cuiburile în speranța că păsările îmi vor deveni parteneri de joacă. Mai târziu, am avut o legătură specială cu un peruș pe care l-am adus din Barcelona. Plecasem cu o bursă Erasmus pentru 5 luni. Mi-a fost alături într-o perioadă dificilă în care eram departe de casă. Pasiunea pentru păsări a continuat, astfel că lucrarea de licență și cea de disertație au culminat cu studierea avifaunei din parcurile ieșene.

În ultimul an de master, am decis să mă angajez part-time ca asistent manager. Îmi spuneam la vremea aceea că e ceva temporar și că voi continua să mă dedic domeniului cercetării științifice. Între timp însă, mi-am întemeiat o familie, jobul part-time a devenit full-time și hobby-ul meu a trecut pe un plan secundar. Cu trecerea timpului, mi-am dat seama că îmi face o deosebită plăcere să fiu de ajutor oamenilor. M-am trasferat în Departamentul de Resurse Umane și am devenit ambasadorul culturii organizației. Iată că au trecut mai bine de 8 ani și sunt în aceeași companie. Organizez evenimentele de team-building, oferind în același timp suport administrativ tuturor colegilor mei.

Mi-am promis că oriunde voi ajunge să lucrez peste ani și ani voi rămâne un susținător activ al protecției mediului. Am promovat voluntariatul și am ajuns deja la a 3-a campanie de plantare de copaci în ultimii doi ani, am construit cuiburi și hrănitori pentru păsările din Grădina Botanică și am desfășurat numeroase campanii umanitare. Toate acestea s-au făcut cu sprijinul Optymyze și al oamenilor care lucrează aici.

În primăvară am pus în practică un proiect ambițios de voluntariat în cadrul Fundației CoderDojo. De două ori pe lună, organizăm ateliere de programare pentru copiii cu vârste între 7 și 17 ani. Colegii mei sunt mentorii lor. Intrarea este liberă, iar de la 15 înscrieri am ajuns acum la 40 de participanți, numărul solicitărilor fiind în creștere.

Am 33 de ani și, în afara vieții de birou și a muncii de teren pe care o fac din când în când, sunt mamă a 2 băieți de 3 și 6 ani. Mai sunt și membru în JCI Iași și am acceptat provocarea de a fi vicepreședintele Departamentului de Responsabilitate socială în 2016. Sunt în căutarea unor noi provocări și îmi doresc să fac cât mai multe schimbări pozitive în comunitate. Ca toate acestea să se întâmple, fac tot posibilul să mă înconjor de oameni frumoși care să mă susțină și să mă urmeze.