Poveste. De Alina MICULESCU

Povestea mea…

Povestea mea  începe destul de demult.  Am am avut norocul să fiu crescută de bunici, într-o localitate de lângă Iași, îndrumată, mustrată  și mereu înconjurată de oameni cu frică de Dumnezeu și cu convingerea  că a învăța, a face bine, a munci și a fi corect cu tine și cu oamenii din jurul tău sunt reguli de la care nu trebuie să te abați.

Adolescentă fiind, la dorință mamei am urmat tradiția familiei și am finalizat cursurile unui liceu industrial și mai apoi cursurile facultății de Chimie Industrială. Mama tot timpul zicea ,,în viață trebuie să știi să faci ceva, să ai o meserie, să nu ai grija zilei de maine”. Deși visam la o carieră de avocat sau polițist, am ascultat-o. Așa era mama, mereu implicată în educația mea și a fratelui meu, cu o vorbă bună, o mângâiere sau cu o mustrare atunci când le meritam.

Anii au trecut și după  5 ani de facultate, 1 an de master și 3 de doctorat, m-am trezit lucrând 12 ore pe zi într-o companie multinațională, având un job pe care îl făceam cu mult drag și de care eram tare mândră. Munceam mult, 7 zile pe săptămână, câte 12-14 ore pe zi. După 5 ani în care aproape în fiecare zi îmi spuneam că e ultima zi în care mai merg la job am realizat că toate astea nu duc nicăieri. Trăiam pentru KPI, deadline-uri, ședințe și bugete. Ajungeam acasă cu mapa de la birou, îmi scoteam laptop-ul și continuam să lucrez. Profesional și financiar ajunsesem acolo unde îmi propusesem dar nu era de ajuns.

Nu făceam nimic pentru mine, mă simțeam la 30 de ani ca și cum aș fi avut 50. Nu făceam nimic pentru sufletul meu. La un moment dat, mama mi-a zis: ,,nu-ți bate joc de viața ta, una ai” și deși mi se părea prea dur spus, vorbele ei îmi răsunau destul de des în cap.

Cu toții ne bucurăm când terminăm facultatea. Gata, nu trebuie să mai învăț. Nu mai ai bătăi de cap cu materii cu denumiri pompoase, proiecte sau examene. Fix așa credeam și eu și cu toate astea, m-am înscris la un curs de Ikebana, curs organizat în week-end de Asociația Româno-Japoneză Himawari.

Cum am ajuns la ei, nu îmi amintesc nici acum. Timp de 7 luni, duminică de duminică, câte 3-5 ore nu mai lucram pentru job ci mă traspuneam într-o lume liniștită, departe de toată nebunia în care eram obișnuită de trăiesc, înconjurată de flori, crenguțe, plante. Reguli, disciplină și valori de care uitasem, toate au reapărut în viața mea, dar de data asta eu eram personajul principal, nu targetul de vânzări sau raportul lunar de producție.

La 10 luni de la finalizarea cursului am renunțat la job. Mi-am luat 1 an în care am urmat cursuri de Dezvoltare personală, de Îmbunătățire a competențelor manageriale, de Inițiere în Marketing , am participat la mai toate evenimentele din Iași și am cunoscut oameni nemaipomeniți, majoritatea mânați de dorința de a face ceva pentru ei, pentru familiile lor și nu în ultimul rând pentru comunitate.

Așa a apărut Tulip – Atelier de flori. De ce Tulip? pentru că lalelele au fost primele flori pe care le-am primit de la soțul meu pe vremea când eram studenți. Partea asta de poveste e mai romantică și mai apropiată sufletului meu și îmi aduce mereu zâmbetul pe buze. Așa a început un nou capitol din viața mea, cu noi provocări, cu nopți nedormite, cu lacrimi, dar și cu multe satisfacții.

Nu mă plâng, nu e ca și cum nu mi-am dorit să fac toate astea. Privesc în spate cu drag la aproape trei ani de la deschiderea Tulip.  Acum am o echipă închegată, frumoasă, avem un portofoliu de care suntem tare mândri. Am muncit mult, am adunat săptămâni bune în care nu am dormit vineri sau sâmbătă noaptea, am râs mult, am trăit emoția fiecărui eveniment și am răsuflat ușurată ori de câte ori totul ieșea pe placul clienților noștri.

Acum,  măsor timpul în ani de când a apărut Tulip. E proiectul meu de suflet, copilul meu de care trebuie să am grijă să crească frumos. Acum are 3 ani și o poveste a lui.

Povestea continua…

Anunță-ți și prietenii!Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedIn

Your email address will not be published. Required fields are marked *