Poveste. De Diana Teodorescu

Sunt una dintre femeile căreia mereu i-au placut provocarile și astfel am ajuns sa fac atatea lucruri, incat si eu ma intreb uneori cand am avut timp sa le fac pe toate! Sunt psihoterapeut în propria clinică, sunt trainer și consultant în multe proiecte europene, sunt cadru didactic asociat în două universități (in doua orase diferite) și am norma dublă, de mama-tată în viața fiicei mele.

Cariera didactica universitara am inceput-o acum zece ani, imediat dupa terminarea facultatii,  cand m-a investit cu incredere dna. prof. univ. dr. Luminita Iacob, o “mama profesionala” a tuturor celor care facem cu pasiune si profesionalism ceea ce facem. Am fost si sunt profesor asociat la Univ. Al.I.Cuza Iasi, la Univ.“Stefan cel Mare” Suceava si am avut colaborari temporare cu Univ. Babes-Bolyai, Cluj.  Imi place foarte mult sa impartasesc studentilor experienta mea practica si acesta este motivul pentru care am pus pe primul loc munca de practician.

Tot atunci mi-am inceput si activitatea de psiholog, furand meserie si invatand ca in domeniul acesta singura recomandare e calitatea muncii pe care o faci si multumirea clientului sau a beneficiarului tau. De la principiile acestea a pornit ideea unui centru de servicii psihologice integrate, care s-a concretizat in 2005 prin “PsychologyCenter” si care imi aduce cea mai mare satisfactie profesionala.

Tot acum zece ani am facut scoala de terapie cognitiv comportamentala si am ales rigoarea cognitivista a scolii de la Cluj, unde mi-am petrecut mult timp, atat pentru studii, cat si pentru contractele sau colaborarile ulterioare cu Facultatea de Psihologie de la UBB.

Nu am scapat neatinsa nici de virusul proiectelor europene si am petrecut multi ani constuind platforme de training, livrand formari pentru o mare diversitate de beneficiari, realizand studii si cercetari.

Mi-am promis ca pana implinesc 30 de ani voi avea doctoratul sustinut, insa am intarziat trei ani, deturnata fiind de cel mai grandios proiect al meu, care poarta numele de cod “Medeea”.

In toti acesti ani, le-am facut pe toate simultan. Ziua mea de munca a inceput luni dimineata si s-a terminat duminica seara. Am construit incet, putin cate putin, cu foarte multa rabdare. Pentru mine cel mai valoros lucru castigat a fost intotdeauna respectul, aprecierea celor cu care am colaborat si “vorba mea” pentru mine, dar si pentru cei care vor sa razbata, e ca ceea ce ai in cap si ceea ce stii sa faci nu iti poate lua nimeni.

Anunță-ți și prietenii!Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedIn

Your email address will not be published. Required fields are marked *